Ricoseuri: Prietenia, o suferinta?
By referee121 | April 22, 2008
Prietenia este o boala? Nu rade ! Tare sunt curios sa aflu un raspuns pertinent. Si asta pentru ca sufar adeseori din pricina, de pe urma si mai cu seama de dragul ei. Am ajuns cumva la o metastaza a chestiunii in discutie. Am fost impins aici de cateva intamplari care au acutizat totul. Dar nu ma vait. Dimpotriva incerc sa ma lamuresc cum sta treaba.
La nasterea mea trebuie sa-mi fi fost ursita socializarea… ca plus si totusi insingurarea… ca minus. Am crescut cu ideea ca pe masura ce cunosc noi si noi oameni devin mai bogat. Si mi-am impus sa nu dezamagesc pe niciunul dintre cei cunoscuti. Stiti ce presupune asta? In maratonul meu de a ajuta ori de cate ori am fost instare sa ajut, adeseori mi-am neglijat familia. Exact acele persoane care imi sunt cu adevarat prietene. Cele pe care nu mi le-am putut alege. Darul primit. Iar ce ma roade incet pe dinauntru e ca… alaturi de mama, tata si fratele meu… m-am neglijat pe mine nu de putine ori.
Ideea ca pot ajuta imi da o stare de bine pe care n-as putea-o descrie in cuvinte fara sa o stirbesc. Aminitirea fiecarei maini intinse, a fiecarei vorbe bune si altele cate au mai fost sunt in sinea-mi aidoma unor arbusti, o padure… de unde adesea imi iau oxigenul-enegrie de care am nevoie. Si totusi… parte dintre acesti arbusti se usuca pe picioare, binele facut fiind, cu timpul, dat uitarii de beneficiari… si ce doare mai tare… uitat sunt eu.
Just e, fiecare dintre noi are viata lui. Nu indraznesc sa cer nimanui aceeasi solicitudine de care eu dau dovada uneori orbeste. Dar ma dor chinuitor momentele in care ma simt singur. Singuratatea e pedeapsa crunta. Si cand ma gandesc ca ea vine pe fondul acestei deschideri innascute catre socializare… si mai mereu in momente nepotrivite… sufar.
Suferinta asta e periculoasa. ma tem ca m-ar putea schimba. Ca m-ar lecui de prietenie. Si daca maine, la anul, peste zece ani, voi intalniĀ pe cineva care ar merita sa-mi fie prieten… De ce sa plateasca el copacii uscati? Cu siguranta n-ar merita o astfel de vendeta.
Intr-o lume aflata parca sub zodia superficialitatii, am la fel de multe sanse sa fiu luat de fraier cand sunt om cu omul, ca la o ruleta ruseasca in doua gloante.
Topics: Romana |



